18 ani… și Dumnezeu a fost prezent în fiecare pas

Astăzi se împlinesc 18 ani de când Dumnezeu ne-a unit înaintea Sfântului Altar prin Taina Cununiei.

Dacă mă uit în urmă, nu văd o căsnicie perfectă. Văd o căsnicie adevărată. Cu bucurii care ne-au umplut sufletul, cu încercări care uneori ne-au îngenuncheat, cu lacrimi, cu zâmbete, cu începuturi grele, cu mutări, cu renunțări și cu multe binecuvântări pe care nu le-am fi putut bănui atunci când am spus, în fața lui Dumnezeu, acel „Da”.

Cel mai mare dar primit pe acest drum sunt copiii noștri. Pentru ei și pentru noi Îi mulțumesc lui Dumnezeu în fiecare zi.

În acești 18 ani am înțeles că iubirea nu înseamnă să nu existe furtuni, ci să alegi, iar și iar, să rămâi. Să ierți. Să ai răbdare. Să mergi mai departe ținându-te de mâna celui de lângă tine și, mai presus de toate, de mâna lui Dumnezeu.

Nu întâmplător, versetele care ne-au însoțit mereu au fost cele din Imnul dragostei al Sfântului Apostol Pavel: „Dragostea este îndelung răbdătoare… toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă… Dragostea nu cade niciodată.” Aceste cuvinte au fost pentru noi mai mult decât un ideal; au fost o direcție.

Astăzi nu pot spune decât atât: Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Pentru cele ușoare și pentru cele grele, pentru că prin toate ne-a învățat să creștem împreună.

Doamne, păstrează-ne uniți și în anii care vor veni. Dă-ne sănătate, înțelepciune și puterea de a Te așeza mereu în centrul familiei noastre. Iar Maica Domnului să ne acopere neîncetat cu cinstitul ei Acoperământ.

La mulți și binecuvântați ani nouă! Și fie ca, peste mulți ani, privind înapoi, să putem spune același lucru:

„Dragostea nu cade niciodată.”