Într-o seară, la întoarcerea dintr-o călătorie profesională anevoioasă, cu sufletul obosit și gândurile împrăștiate, am găsit pe frigider două inimi. Una desenată cu mâini mici, cealaltă scrisă cu o sinceritate care topește orice epuizare.
Fetița mea, care învățase de curând să scrie, a lăsat un mesaj simplu, dar plin de lumină. Băiețelul, încă mic pentru litere, a pus culoare în două inimi, ajutat de sora lui. În liniștea aceea de după drum, în fața acelui gest curat, am simțit că sufletul mi se odihnește.
Le-am păstrat acolo, pe frigider, dar și în mine: pentru minte, ca amintire vie; pentru suflet, ca sprijin tainic. Și din acea clipă nu m-am mai îndoit că totul va fi bine. Că iubirea pe care o dăruim se întoarce mereu în forme nebănuite. Că suntem pe drum, chiar dacă uneori obosiți.
Copiii noștri au acest dar dumnezeiesc de a ne readuce aminte, printr-un gest simplu sau o vorbă rostită fără efort, ce contează cu adevărat: să credem în bine, să nu ne abatem de la calea dreaptă, să privim cerul chiar și atunci când e acoperit de nori. Să nu ne pierdem pe noi înșine.
Vă mulțumesc, dragii mei copii, pentru că sunteți inimile care bat în inima mea.
Sunteți motivația mea zilnică, sprijinul meu nevăzut, răspunsul meu la întrebările care nu se spun cu voce tare.
Vă iubesc cu o iubire care nu încape în cuvinte, dar care se simte în fiecare rugăciune.
semnat – Mama-
Delia -Maria , Viața cu de toate,
25 Martie 2025 -Bunavestire
S-ar putea sa te intereseze și articolul:
1 Comment