TU FEMEIE!
Câte ofuri tu, femeie
Ai ascuns in pieptul tău?
Câte lacrimi, ca trofee
Le-ai trimis spre Dumnezeu?
Ai fost prunc, apoi copilă
Apoi te-ai văzut fecioară
Și te-ai cununat umilă
Dându-ți foc la inimioară
Ai adus copii pe lume
Și te-ai îngrijit de toate
Cu nădejde la mai bine
Ti-ai sters trupul de păcate
Gânduri mii ai strâns în minte
Lăcrimând de-ngrijorare
Te-ai sacrificat cuminte
S-aibă pruncii tăi mâncare.
Ai albit de-acum femeie
Dar de asta nu-ti mai pasă!
Sufletu-ti de orhidee
A adus pace în casă.
Multi te văd zâmbind senină
Azi pășind cu fruntea sus
Însă inima ta-i plină
De tristeți de nepătruns
Nici in toamna vieții tale
Nu te plângi de vreun necaz
Îți ștergi lacrima agale
De pe sfântul tău obraz
Oana Adriana Alexandrescu
