Viața uneori, te pune în situația de a a descoperi cam până unde duce limita bunătății omului.
“Omul bun” te ajuta doar până acolo unde simte ca el și bunăstarea lui ar fi în pericol. Când “omul bun” simte aceasta,el își inchide ușa brusc. Se spală pe mâini precum Pilat.
„Omul lui Dumnezeu“ însă, este cel care face binele pana la capăt, chiar cu riscul de a-și sacrifica timpul, banii, bunăstarea, sănătatea și confortul.
Așadar sunt multi “oameni buni” pe lume, însă din păcate putini „oameni ai lui Dumnezeu“ .
Viața-i cu de toate!
Viața e un DAR !
