E vremea postului din nou şi Paştile-s aproape,

Iisuse, sufletu-mi uscat se-apleacă să se-adape

din al Cuvântului Izvor, din harul Crucii Tale,

să-şi poată Golgota sui mai întărit pe cale.

Ajută-mi, Doamne, să postesc cu-ntreaga mea fiinţă,

cu duh ascuns şi înfrânat, şi plin de umilinţă,

nimic făţarnic neavând, ca nu cumva odată

să mă găsească vinovat Divina Judecată.

Ajută-mă să pot ierta cu inima deplină

pe orişicine-ar fi făcut în contra mea vreo vină;

aşa cum eu mă rog să-mi ierţi întregile-mi păcate,

ajută-mă să iert şi eu la orice semen toate.

Ajută-mi, binele ce-l fac cât mai ascuns să-mi fie,

nici o-ntristare să n-aduc, ci numai bucurie;

fă-mi darnic sufletul deplin, căci şi acum, şi mâne

Tu nu-mi socoţi după cât dau, ci după cât rămâne.

Ajută-mi să nu strâng comori ce furul le răpeşte,

ci aurul cel nevăzut ce-n ceruri străluceşte.

– Aşa să-mi fie postul meu, ca-n Ziua Învierii

să fiu iertat şi-nvrednicit de Slava Înfierii.

Traian Dorz