“Cum vom putea fi atât de lași încât să ne mulțumim cu mântuirea noastră, dat fiind că ne primejduim propria noastră mântuire, dacă nu ne îngrijim de cea a celorlalți?
Astfel, într-o luptă, cine nu se gândește decât să scape fugind se pierde pe el însuși înainte de a-i pierde pe ai săi; dar cine luptă cu vitejie pentru a-și scoate tovarășii din primejdie, se salvează pe sine însuși, scăpându-i pe alții.
Viața aceasta e un război necontenit și suntem mereu in prezența dușmanilor, să luptăm așa cum ne poruncește împăratul și căpetenia noastră.
Să ne înțelegem toți ca să ne apărăm și să ne mântuim toți împreună.“
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
Cuvânt de înțelepciune
Sunt căderi care ne înaltă sufletul, dar ochii sunt prea înlăcrimați să vadă asta!…
